Din ce in ce mai mult lectura ia forma unui cutit ascutit, ce traseaza dureros diferenta intre generatii- tinerii, cei cu varsta ce nu depaseste 20 de ani, care isi culeg informatiile nu din carti tiparite, ci prin alte metode, moderne, si oamenii trecuti de 35 de ani, care au invatat si au ramas cu bucuria de a citi.
Primii sunt pusi la zid, criticati, catalogati ca neavand radacini. Cei din a doua categorie se rezuma, de regula, la a fi mandri de "pozitia" lor, pe care o pun in valoare cu orice ocazie. Astfel s-a creat o lupta ce i-a facut pe tineri mai indaratnici, i-a indepartat si mai mult de lectura. O lupta din care nu pot iesi invingatori.
***
Promovez lectura citind.
E de ajuns? Nu, atata timp cat eu, cel care citeste, nu fac nimic pentru a strecura in sufletul unui copil bucuria de a citi. Ma simt ca si cum as avea un mar sanatos care se face mai mare si mai bun cu fiecare muscatura pe care o iau din el, iar in jurul meu stau copii ce nu-i cunosc gustul, rumegand radacini de copac.
Voi promova lectura atunci cand voi da copiilor ce locuiesc pe aceeasi scara de bloc sau copiilor din parcuri sau copiilor de oriunde ar fi ei carti care mi-au incantat copilaria, fara a ma interesa ce salariu au parintii lor. Voi promova lectura atunci cand voi prinde curajul sa merg intr-o scoala si voi propune dirigintilor o ora de prezentare a literaturii pentru copii, ora in care sa le vorbesc despre lumea minunata a cartilor, ora in care sa ii plimb de la insula lui Robinson Crusoe la Coliba unchiului Tom. Voi promova lectura atunci cand voi reusi sa strang o mana de suflete si sa organizez un cerc de lectura, unde sa se discute saptamanal sau lunar despre o carte- nu un cenaclu in care copiii sa citeasca propriile creatii.
Sunt doar trei pasi pe care ii voi face, fara a ma mandri ca promovez lectura. Sunt gesturi simple, atat de simple ca orele de limba romana coordonate de o profesoara cu har, careia ii multumesc si acum dupa fiecare carte citita.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
un cenaclu unde copiii isi citesc propriile creatii poate fi la fel de binefacator ca si unul in care discuta creatiile altora, daca sunt (supra)vegheati de o zana buna care le corecteaza cu o bagheta nevazuta (fie ea concretizata intr-o bibliografie intelept aleasa) pasii sovaielnici, oferindu-le pe langa incredere in ei insisi si un ambient primitor unde isi pot dezvolta imaginatia, unde pot invata sa-si exprime gandurile, emotiile, sentimentele fara teama ca cineva le va folosi vreodata impotriva lor, unde, in contact cu alti copii ca si ei, pot descoperi, pe de o parte, bucuria impartasirii tuturor acestora, iar pe de alta, aventura descoperirii universului celuilalt
RăspundețiȘtergereEu imi culeg informatiile mai mult din carti, dar nu ezit sa folosesc si "metodele moderne". Ai dreptate ca nu se mai citeste; mi-ar placea sa discut cu cei de varsta mea (fac parte din prima categorie- sub 20 de ani) despre carti. Am renuntat la idee si atunci cand vreau sa vorbesc despre carti aleg interlocutori peste 40-50 de ani... iar cu cei de varsta mea discut orice altceva.
RăspundețiȘtergere