Bloguri. Site-uri. Ma "invart" prin ele zilnic, citind stiri si impresii.
Dar de cand a inceput concursul "Promovez Lectura" pe Tamada.ro ma intreb daca eu fac acest lucru, daca doar noutatile si impresiile culese de pe internet ma "arunca" printre cei ce promoveaza lectura.
Nu stiu ce ar spune specialistii, dar sufletul meu a raspuns negativ: nu, materialele publicate in presa ori materialele bloggerilor din lista ta de preferinte nu se incadreaza in domeniul "lectura".
Si am inceput sa-mi explic ce presupune, pentru mine, lectura.
In primul rand, o carte ce are cotor.
Am sesizat ca pot sa citesc pagini intregi scoase la imprimanta, insa nu am aceeasi satisfactie ca atunci cand pun mana pe o carte cu pagini legate, numerotate, o carte in care imi pot strecura un semn de carte. (Asta nu inseamna ca daca nu este o carte frumos legata randurile citite nu constituie lectura....:) )
In al doilea rand, liniste.
Nu m-am educat sa simt mesajul unei carti daca nu o citesc in liniste. Am citit in mijloace de transport- aglomerate sau mai putin aglomerate- sau in pauze, la serviciu. Insa nu am avut satisfactia cititului. Am inteles mesajul, dar nu am reusit sa il simt. Aveam senzatia pe care o traiam eleva fiind, cand ii spuneam profesoarei de fizica lectia de la un capat la celalalt, urmarind cu ochii mintii randurile din caiet si tinand strans- inchisi ochii sufletului.
Toate cartile citite intra in categoria lectura?.
Da, pentru ca fiecare carte imi arata o frantura de lume sau imi contureaza o parere despre un anumit lucru sau ma face sa descopar ori sa cunosc mai bine un scriitor. Fiecare carte citita este un raspuns intr-o lume a intrebarilor.
Si nu, atata timp cat o carte citita satisface doar mintea, nu si sufletul.
Si totusi, promovez lectura?
Da, atata timp cat pe noptiera cartile se succed, foile citite lasa loc foilor necitite si sufletul mi se umple de bucurie cu fiecare pas pe care semnul de carte il face printre pagini.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
imi place ideea de carte care are cotor, in epoca in care Internetul este singura biblioteca pe care o frecventeaza multi tineri.
RăspundețiȘtergerecred si eu cu tarie ca din orice carte ai ceva de invatat si ca o carte nu-ti pica niciodata intamplator in mana.
am simtit de multe ori in viata ca toate cartile au sufletul lor care rezoneaza cu nevoia ta de a gasi raspunsuri si de a gasi calea pe care trebuie sa o urmezi intr-un anumit moment al vietii tale. trebuie doar sa o deschizi si sa descifrezi mesajul pe care ti-l transmite o carte.
mai cred ca ele sunt ca niste ghizi spirituali care ne ajuta sa ne definim ca persoane, sa acceptam in orizontul nostru lucruri de care nici nu stiam ca exista, ne provoaca permanent sa renuntam la prejudecati si la lipsa de deschidere si sa intram in legatura cu Sinele nostru real.